vineri, 17 ianuarie 2020

Cu sau fara supraveghere video?

Care sa fie oare cauza refuzului de a monta sisteme de supraveghere in institutiile de invatamant? De ce va este teama stimati colegi? Camerele de supraveghere ar permite parintilor sa-si urmareasca copiii la cursuri. Ar o implicare a familiei care ar ajuta procesul de invatamant, nu? Eu cred ca nu avem nimic de ascuns? Sau avem?!

Orice comentariu argumentat va fi apreciat.

Sa auzim de bine!

O sansa pentru tinerii absolventi?

Nu mai sunt demult tanar, dar ar mai fi doar cativa ani pana la pensionare. Aud tot mai des in ultima vreme tineri care pun urmatoarea intrebare: Oare n-ar ajuta invatamantul romanesc "dezlegarea de glie"? Nu ar fi mai buna concurenta? Poate asa vor avea o sansa si tinerii absolventi, ca or fi si printre ei dascali cu har. Doar n-o sa credem ca numai generatia noastra detine tot "adevarul"!
Asa, s-ar debloca si posturile ocupate de unii pensionari, care nu mai au nimic in comun cu invatamantul din 2020.
Spuneti si tu parerea intr-un comentariu mai jos. Fara patima! Argumenteaza pozitia.
Nu uitati. Modelam destine, asa ca nu va jucati! 
Sa auzim de bine!

Bate vantul a schimbare?

Un filmulet. 
Invatatori si educatori care urla la copii (nu-i un caz singular, noi stim asta!), functionari la primarii care isi indestuleaza buzunarele din bani publici fara a fi capabili sa faca ceva pentru comunitate. Si pe asta o stim...

Sa auzim de bine!

duminică, 15 decembrie 2019

Scoala sau galagie? Invat sau inteleg?

Radu Alexandrescu a fost diagnosticat la cinci ani cu autism înalt funcţional. Era un elev eminent, cu un dosar plin cu diplome de la toate concursurile şi olimpiadele la care a participat, cu excepția celei de Religie, care a avut ghinionul să se suprapună cu Concursul de Evaluare Europeană la Matematică.
Radu, de obicei, nu-şi ia notiţe. Și chiar dacă şi-ar lua, n-ar înţelege mare lucru din ele pentru că are un scris indescifrabil. De aceea, profesoarele şi directoarea şcolii au sfătuit-o pe mama lui, Grazziela, să facă o cerere la inspectorat, căreia să-i ataşeze şi diagnosticul de sindrom Asperger, prin care să ceară susţinerea tezelor unice în condiţii speciale. Aşa a putut trece examenele, cu ajutorul unui profesor căruia i-a dictat răspunsurile. Altfel, Radu nu poate sta la şcoală decât dacă este însoţit de doamna Mihai, o persoană în vârstă, care-şi are locul pe un scaun în holul şcolii încă de când era el în clasa I. De ce? Pentru că, explică Radu, de fapt, "nu e şcoală, e gălăgie. Copiii sunt răi, urlă, ţipă, se bucură când unuia şi altuia i se-ntâmplă ceva rău, se pârăsc... E periculos la şcoală, iar eu nu sunt în siguranţă acolo". Colegii l-au tăvălit, i-au rupt caietele, l-au filmat cu telefonul mobil... Iar el a stat pur şi simplu, nici măcar nu a încercat să se apere, pentru că un altfel de comportament ar fi fost împotriva regulamentului şcolii. "Şcoala este un loc în care învăţăm lucruri noi. Bune şi rele. În pauze învăţăm lucrurile noi - rele: să înjurăm, să ne supărăm... Oare aşa funcţionează această lume? Vă rugăm! Vă rugăm! Opriţi-vă!". E părerea lui Radu, dintr-un clip video pe care l-a produs și care se numește "Şcoala".
Cum ar arăta educația, școala, dacă Radu ar avea puterea să o schimbe? "În primul rând, aş renunţa la clase. N-aş mai face clasa I, clasa a II-a... Ci, dacă ai terminat lecţia asta, treci la următoarea. Acum nu e acelaşi lucru. Nu! Pentru că eu, chiar dacă nu înţeleg, sunt obligat să merg în clasa următoare. Apoi, aş scoate programa şi caietele de notiţe. Nu scriu, nu înre­gistrez, pentru că nu trebuie să învăţ. Trebuie să înţeleg! Cine nu înţelege rămâne la nivelul ăla. Poate înţelege altă materie şi atunci avansează pe cealaltă materie până unde poate. Şi aş scoate tema. Tema e ceva cam fără rost, pentru că, dacă eu pot să fac tema, înseamnă că am înţeles lecţia, dacă eu nu pot să fac tema, n-am înţeles nimic".

luni, 9 decembrie 2019

Cuminte sau cu minte?

"Va rog eu cum pot mai frumos și convingător sa înlocuiți cuvântul “cuminte” adresat copiilor pentru a explica apariția Moșului sau orice alta minune cu o susținere necondiționată ori cel putin cu cuvintele “cu minte”. A venit Mosul pentru ca asta face el, copiii nu au nevoie sa fie comparați între ei și nici nu au nevoie sa li se spună cum ar trebui sa fie pentru ca atunci le spunem de fapt ca nu sunt buni așa cum sunt ei și ca noi ii vrem altfel, exact așa cum ei acum nu sunt. Haideti sa lucram cu ei in viața de zi cu zi indiferent de tematica zilei sau de obiceiuri pe trasaturi de caracter cum ar fi prezenta de spirit, altruismul, empatia, răbdarea, îndrăzneala, inteligenta socială, gândirea critica, modestia, curiozitatea, implicarea, perseverenta, capacitatea de a depune efort, de ce nu, disponibilitatea etc. Pe comportamente clare care se îmbunătățesc și care au nevoie de timp, sunt progresive, mereu crescătoare. Haideți sa-i obișnuim sa construiască! Cuvântul “cuminte” este atat de nesatisfăcător și mic, neîncăpător și restrictiv."

Școala te învață să fii fericit?


Atunci când John Lennon (The Beatles) avea cinci ani, mama lui i-a spus că cel mai important lucru în viață este să fii fericit. Apoi s-a dus la școală și a fost întrebat acolo: „Ce visezi să devii în viață?” El a răspuns: „Fericit”. I s-a spus: „Nu ai înțeles întrebarea”. La care a urmat răspunsul: „De fapt, nu înțelegeți viața”.